Autor. psiholog Constantinescu Lucia, psihoterapeut în supervizare cu drept de liberă practică în psihoterapia integrativă, clinica Psihosucces-Bucureşti
‘Sa atacam atacul de panica” este un program de psihoterapie care isi propune sa lucreze pe respiratie, inconstient si anxietate. Un atac de panică se caracterizează prin respirație accelerată, senzație de amețeală sau leșin, senzație de sufocare, teama de moarte, de a înnebuni sau de a pierde controlul. Mulți oameni suferă atacuri de panică în anumite situații. La unii dintre aceștia atacurile de panică devin frecvente, supărătoare și le pot afecta viața. Când atacurile de panică devin foarte frecvente sau când o persoană se gândește cu teamă la posibilitatea apariției unui nou astfel de atac, se poate spune că suferă de tulburare de panică. Tulburarea de panică este descrisă atât de atacuri de panică frecvente şi neaşteptate cât şi de starea indusă, o anumită preocupare că aceste crize se vor repeta şi îngrijorarea privind consecințele atacurilor viitoare. De obicei diagnosticul de tulburare de panică este asociat cu agorafobia, o stare de anxietate legată de locuri sau situaţii din care persoana respectivă ar putea scăpa cu dificultate, i-ar crea stânjeneală, sau nu ar fi posibil să primească ajutor în situația în care survine un atac de panică neașteptat. Uneori un asemenea atac poate fi generat tocmai de situaţia în care se găseşte persoana. Unele persoane ajung ca, din cauza atacurilor de anxietate, să evite anumite locuri sau situații pentru că observă o legătură între acestea și atacurile lor de panică. Sunt evitate zonele aglomerate, spaţiile deschise, autobuzele, trenurile, spaţiile închise şi situaţiile în care persoana se află departe de casă şi/sau nu poate primi ajutor. Senzațiile care pot fi trăite în timpul unui atac de panică sunt: – Respirație întretăiată – Durere în piept – Bătăi de inimă accelerate – Amețeală – Senzație de sufocare – Senzație de leşin – Transpiraţie – Tremurături – Vedere neclară – Senzația că lucrurile din jur nu sunt reale – Furnicături – Gură uscată – Înmuierea picioarelor – Frisoane sau valuri de căldură – Senzația că nu poate gândi sau vorbi – Frica de moarte – Frica de pierderea controlului și de a acționa nebunește Atacurile de panică pot fi provocate de stres, de anxietate sau de hiperventilație. Stresul poate fi Stres psihologic (certuri, deces sau boală în familie, probleme financiare sau probleme la serviciu) sau Stres fizic apărut ca urmare a unui program epuizant la locul de muncă, a lipsei de somn, a abuzului de alcool sau de medicamente, a unei convalescențe după o boală sau a unei diete necorespunzătoare care conduce la scăderea glicemiei. Când o persoană este stresată reacționează devenind anxioasă. Simptomele specifice anxietății, printre care se numără accelerarea ritmului cardiac (resimțită sub forma palpitațiilor), redirecționarea sângelui dinspre organele interne spre mușchi (care provoacă uscarea gurii, greață și disconfort abdominal), respirație îngreunată (dificultăți de respirație sau senzație de sufocare), tensiune musculară (resimțită sub formă de tremurături, încordare a mușchilor și durere) și o diminuare a atenției (care duce la dificultăți de concentrare până la derealizare și depersonalizare), reprezintă schimbările fiziologice determinate de o situație pe care individul o percepe ca amenințătoare. Oamenii care au suferit atacuri de panică ajung să se teamă și de cea mai mică frică pentru că știu că un atac de panică începe cu o creștere a anxietății. Când o persoană devine prea anxioasă, teama îi poate afecta performanța deoarece în acele momente ea se concentrează asupra simptomelor anxietății, încercând să scape. Hiperventilația se manifestă printr-o respirație excesivă fie prea repede, fie prea profund. De obicei respirația anormală trece neobservată, dar nu și efectele hiperventilației. Din cauza scăderii concentrației de dioxid de carbon din sânge, ca urmare a respirației excesive, apar simptome cum sunt: amețeală, palpitații, încordare sau durere în piept, slăbiciunea picioarelor, senzații de furnicături în mâini și picioare și o teamă din ce în ce mai accentuată. Atacurile de panică afectează în special pe acele persoane care sunt adesea preocupate peste măsură de numeroase aspecte ale vieții lor, mai ales de sănătatea lor și au tendința de a-și face tot felul de gânduri de îngrijorare. În timpul unui atac de panică apar gânduri că ceva îngrozitor este pe cale să se întâmple, ceea ce atrage după sine o îngrijorare foarte mare privind prezentul și viitorul. Aceste gânduri pot declanșa, intensifica și prelungi reacțiile anxioase. Persoanele cu tulburare de panică prezintă un grad ridicat de risc (în comparație cu populația) putând dezvolta și o tulburare de personalitate de tip anxios cum ar fi tulburarea de personalitate dependentă, cea evitantă sau cea obsesiv-compulsivă. Modificarea reacțiilor la anumite evenimente prin schimbarea modului eronat de a gândi și dobândirea posibilităților de control sunt strategii menite să îmbunătățească viața persoanelor suferinde de tulburare de panică. Aceste strategii se aplică în cabinetele de psihoterapie prin utilizarea de tehnici adecvate. În clinica Psihosucces împreună cu colegii mei ne-am specializat în afecțiuni de tipul celor descrise mai sus, dar și în altele, cum sunt: depresia, anxietatea, stres post traumatic, somatizări, tulburări de somn, bulimie, anorexie, probleme de comunicare sau de relație.