VULNERABILITATEA LA STRES

Vulnerabilitatea la stres

Vulnerabilitatea la stres se evalueaza, in functie de traumele psihoafective,, experientele unor conflictei psihice cu rezonanta majora, inclusiv de modul de rezolvare.
Agentii stresori trebuie sa-si gaseasca o rezonanta deosebita la un individ spre a-si “valorifica” potentialul lor stresant. Unii agenti stresori, reprezentati de situatii externe sunt capabili sa induca  un stres psihic la toate fiintele umane.
Stresorii pot fi “refuzati” de o parte din indivizi, in timp ce o alta parte ii “accepta” avand ceea ce in literatura de specialitate se numeste “o vulnerabilitate crescuta in fata stresului psihic” (Iamandescu 1993, pag. 43).

Tipologii predispuse la stres

O serie de autori, analizand diferitele dimensiuni ale personalitatii, au descris tipologii mai predispuse la stres psihic, precum:

• cu un grad inalt de introversie  (Eysenck);
• cu rigiditate psihica (Kaln);
• cu toleranta scazuta la frustrare (Rosensweig);
• a caror motivatie de afirmare intelectuala sau de afiliere este ingradita de factori psihosociali adversi (Vogel si colab.).

Indicatorii vulnerabilitatii la stres

Vulnerabilitatea la stres este acceptata drept trasatura proprie anumitor indivizi de a reactiona usor printr-un stres psihic la o gama larga de agenti stresori.
Astfel pot servi drept indici ai unei vulnerabilitati la stres psihic urmatoarele:

1. – Tendintele interpretative pe un fond de susceptibilitate crescuta;
2. – Rigiditate, incapatanare;
3. – Tendinte pronuntate egocentrice, de autoaparare;
4. – Tendinte obsesive si fobice pe un fond psihic anxios;
5. – Impulsivitate, emotivitate crescuta;
6. – Agresivitate, inclinare spre violenta.

Vulnerabilitatea la stres si bolile psihosomatice

Din cercetarea diverselor tipuri de personalitate in corelatie cu stresul, s-a conchis ca nu exista un tip specific de personalitate pentru fiecare boala somatica. Prin urmare, putem considera ca bolnavii psihosomatici au in comun o vulnerabilitate crescuta fata de stresul psihic.
Aproape toti bolnavii psihosomatici studiati prezentau anxietate, aceasta fiind recunoscuta ca element structural al personalitatii care favorizeaza instalarea stresului psihic.
Lazarus (1966) considera ca efectele agentului stresor depind nu numai de particularitatile acestuia ci si de doua atribute inscrise in sfera personalitatii subiectului care receptioneaza agentul stresor. Acestea sunt calitatea raspunsurilor emotionale si strategiile de adaptare mobilizate..
Robustetea ,conceptualizata ca un moderator intre stres si sanatate ,indica trei caracteristici de baza:. Acestea sunt: organizarea fata de sine, sentimentul de competitie si capacitatea de control asupra mediului si propriei vieti , prin cunostinte si aptitudini (Kosaba 2987, pag. 27).

Tipuri de personalitati in functie de vulnerabilitatea la stres

Studiile intreprinse asupra aspectelor fiziologice masurabile (TA, concentratia de glucoza in sange) si diferentele de personalitate proprii fiecarei fiinte umane, au clasificat oamenii in persoane de tip A si tip B.

Personalitatea de tip A

Persoanele de tip A sunt caracterizate printr-o puternica dorinta de afirmare, competitivitate, se afla intr-o puternica criza de timp, supraangajare profesionala, trebuinte nesatisfacute, tenacitate. Sunt angrenati in activitati multiple concomitent, vor sa fie omniprezenti.In afaceri sunt hiperactivi si agresivi. Sunt susceptibili la stres si la boala coronariana (90% fac infarct).

Personalitatea de tip B

Opusul tipului A de comportament este tipul B de comportament. Acesta lupta cu stresul intr-o maniera relaxata , se eschiveaza in fata suprasolicitarilor, are o toleranta si capacitate de adaptare mai mare la stimuli defavorabili.
Un element important in estimarea vulnerabiltatii individului la stres este etapa ciclului vietii cu principalele achizitii psiho-sociale ale acesteia:

1. .Copilaria: insusirea conduitelor de crestere, autoservire, integrare scolara, autocontrol;
2. . Adolescenta: criza de identitate, integrarea sexualitatii, cristalizarea valorilor;
3.  Tineretea: optiunea si formarea profesionala
4. .Formarea unei familii
5. .Problemele cuplului tanar
6.  Perioada adulta: responsabilitati multiple: profesionale, maritale, parentale
7.  Batranetea: dezangajarea profesionala
8. .Denuclearizarea familiei
9. .Singuratatea, izolarea sociala
10. . Regresia biologica si psihica
11. .Perspectiva mortii.

Ce provoaca stres?

Stresul poate fi provocat nu numai de suprasolicitari ci si de subsolicitari (absenta informatiei, monotonia, lipsa de variatie, starea prelungita de asteptare care evidentiaza manifestarea intregii game a posibilitatilor individului),.Acestea au ca efect impiedicarea nevoii de comunicare si exprimare, trebuinta naturala de afirmare specific umana.
Este de remarcat ca aceiasi stimuli genereaza stres negativ unora, stres pozitiv altora, iar altii raman indiferenti. Prin evitarea sistematica a agentilor provocatori de disstres si a factorilor si conjuncturilor care impun o mobilizare energetica optima, se poate mentine o stare buna de sanatate.
Evaluarea situatiilor, daca sunt sau nu stresante, se face din diferite puncte de vedere, depinzand de optica persoanei, de conceptia de viata, de experienta celui in cauza.

Revista Somatoterapia Nr. 12/2007

Psiholog CATALINA BORANGIC