Despre gandirea pozitiva
Oamenii pot atinge performanţe extraordinare dacă aleg să privească jumătatea plină a sticlei prin care îşi observă propriile limite. Asa se vorbeste despre gandirea pozitiva. Aceasta se realizează prin concentrarea asupra calităţilor şi nu asupra defectelor. Psihicul uman este astfel conceput încât modul negativ de a privi lucrurile face parte din noi. De aceea, toţi oamenii gândesc uneori negativ, însă printr-un antrenament mental putem să ne programăm propriul inconştient ca să gândim pozitiv.
O tehnica despre gandirea pozitiva
- Prima etapă pe care trebuie să o realizăm ca sa-ti dezvolti gandirea pozitiva, este identificarea manifestărilor gândirii negative. Acest proces este numit conştientizare cognitivă.
- Urmează înlocuirea modului negativ de gândire cu gândirea pozitivă – restructurare cognitivă-. Acest proces acţionează prin transformarea gandurilor negative in intrebari.
Prezentăm în cele ce urmează un exemplu ilustrativ pentru maniera de desfăşurare a exerciţiului :
Terapeutul: Mi-aţi povestit că atunci când maistrul v-a înapoiat piesa la care aţi muncit două săptămâni, fără să vă adreseze un cuvânt, v-aţi simţit iritat. Nu aţi mâncat seara şi v-aţi bătut cu un coleg. Aşa este?
Pavel: Da, chiar aşa este!
Terapeutul: Simplul fapt că vi s-a returnat o piesă, fără să vi se spună un cuvânt nu explică iritarea care v-a cuprins. Este vorba, mai curând de modul în care aţi interpretat situaţia.
Pavel: Probabil.
Terapeutul: Pentru a ne fi mai clar, hai să refacem situaţia. Eu sunt maistrul dvs.. Eu stau în picioare, dvs. staţi jos şi eu vă dau piesa. Iat-o.
Pavel: Nu aşa! Cu braţul mai ţeapăn.
Terapeutul: Aşa?
Pavel: Da!
Terapeutul: Eu tac şi vă întind piesa. La ce vă gândiţi acum?
Pavel: El mă crede incapabil. Tot ce fac este prost. Niciodată nu voi fi capabil să fac un lucru bun. Din cauza asta am ajuns la puşcărie.
Terapeutul: Foarte bine. V-aţi adresat tot acest discurs interior, care era de fapt, împotriva dumneavoastră. Nu credeţi cumva că discursul acesta v-a iritat mai mult decât situaţia în sine?.”
Antrenament ca sa gandesti pozitiv
În continuare, în cazul descris mai sus, subiectul este antrenat să elaboreze mai multe ipoteze referitoare la atitudinea maistrului:
Ipoteza 1: Piesa este lipsită de valoare, dar nu şi persoana ca atare.
Ipoteza 2: Maistrul era preocupat de altceva ( de exemplu, un telefon primit mai devreme)
Ipoteza 3: Maistrul se simţea rău în ziua respectivă.
Ipoteza 4: Maistrul se poartă distant cu toţi deţinuţii.
Subiectul în cauză va evalua toate ipotezele, acordându-le un procent care să reflecte probabilitatea să fie adevărate:
Piesa meu era lipsită de valoare ( 30% );
Maistrul era preocupat de alte lucruri ( 70% );
Maistru nu se simţea bine ( 10% );
Acesta e felul lui de a fi ( 30% );
Concluzia pe care o trage subiectul va fi că ipotezele 2 şi 3 par mai plauzibile. Invatati sa fiti regizorii gandurilor voastre
