Revista Somatoterapia Nr. 04/2006
IMPLICATIILE EMOTIONALE ALE MIGRENEI
autor: dr. primar psihiatru ADRIANA BELBA Spitalul Clinic de Psihiatrie Oradea
Toate perturbarile traduse prin durere au consecinte psihologice, sociale si economice care isi pun amprenta pe calitatea vietii. Cefaleea poate fi o forma de manifestare a multor afectiuni benigne sau foarte grave. Poate fi insotita de tulburari depresive, anxietate, insomnii, incapacitate functionala indusa de durere.
Cefaleea poate fi primara (cronica sau episodica ) si secundara. In cazurile cronice crizele dureroase apar cu o frecventa mai mare de 15 zile pe luna timp de peste 6 luni. Peste 4% din populatia adulta din SUA prezinta cefalee cronica zilnica sub forma de migrena sau cefalee de tensiune. Pacientii se prezinta la medic atunci cand este frecventa, invalidanta sau asociata cu simptome neurologice.
Cefaleea de tensiune insotita de anxietate declansata de stres situational este cauzata de contractia muschilor cervicali urmata de diminuarea fluxului sanguin. Durerea este de intensitate mica sau moderata, bilaterala, nepulsatila, neinfluentata sau chiar ameliorata de efort fizic. Doar 3% din cei care se prezinta la medicul de familie au cefalee de acest tip incapacitatea functionala fiind limitata. Un studiu populational din SUA arata ca in fiecare an 38% din populatia adulta prezinta cel putin un episod de cefalee de tensiune. Simptomele nu sunt alarmante si rareori beneficiaza de ingrijire medicala (anxiolitice, terapie de relaxare, managementul stresului si psihoterapia ). (1)
Cefaleea “in ciorchine” sau episodica apare in salve, grupate, recidivand pe parcursul mai multor saptamani sau luni. Este invalidanta, pacientii acuza o durere periorbitara intensa, unilaterala care dureaza minute sau ore, insotita de fenomene vegetative, congestie nazala sau oculare-hiperlacrimatie dar rar intilnita in cabinete datorita prevalentei reduse, de 0,1%.
Cefaleea tip hemicranie din migrena, poate fi cauzata de stres, alimente bogate in tiramina, efort fizic. Traumatismele fizice sau emotionale, modificarile majore ale stilului de viata, interventiile chirurgicale sau modificarile hormonale pot favoriza declansarea puseelor de cefalee.Poate fi asociata cu simptome neurologice si gastrointestinale. Este responsabila de un numar mare de consultatii in ambulatoriu ( peste 90% din pacientii care se prezinta la medicul de familie au cefalee migrenoasa ). Migrena in SUA afecteaza 18% din femei si 6% din barbati. La nivelul asistentei primare a fost validat un model denumit screening-ul rapid al cefaleei tip migrena. Academia Americana de Neurologie a adoptat un chestionar cu 4 intrebari:
1) Cat de dese sunt episoadele de cefalee severa?
2) Cat de dese sunt episoadele de alt tip,usoare?
3) Cat de des luati analgezice?
4) A existat o modificare a caracterului crizelor in ultimele 6 luni?
Tulburarile depresive, colonul iritabil, anxietatea si epilepsia apar adesea in asociere cu migrena.
In atacurile acute este recomandat un singur medicament dar majoritatea pacientilor nu au o ameliorare completa, de durata cu un singur agent terapeutic. Se intervine cu beta-blocante, produsi de ergotamina, antidepresive triciclice si anticonvulsivante, uneori aproape 2 luni pentru ameliorare clinica si abia dupa 6 luni de evolutie stabila se reduc dozele. Profilactic se are in vedere reducerea severitatii, frecventei si duratei atacurilor. Tratamentul nonfarmacologic asociat cu cel farmacologic poate controla si preveni episoadele de migrena. Unele studii afirma eficacitatea magneziului, riboflavinei, utilitatea tehnicilor de relaxare, a celor de biofeedback termic sau electromiografic. Reglarea orarului de somn, masa si efort fizic, limitarea consumului de stimulente farmacologice sau alimentare si utilizarea schemelor de terapie cognitiv comportamentala si somatoterapie reprezinta masuri nonfarmacologice utile. Profilaxia farmacologica este indicata daca pacientul prezinta mai mult de doua crize dureroase pe saptamana.( 2)
Stabilirea corecta a diagnosticului unei cefalei primare sau de cauza secundara presupune o anamneza corecta, un examen clinic general si unul neurologic. Investigatiile neuroimagistice sau cele din lichid cefalorahidian sunt necesare daca pacientul prezinta semne de alarma pentru o cefalee secundara:a) modificarea sau agravarea profilului cefaleei.
b) atacuri cu debut brusc care trezesc pacientul
c ) examen neurologic normal
d) simptome neurologice cu o durata mai mare de o ora
e) cefalee la persoane < 5 ani sau > 50 ani
f) cefalee la pacienti cu cancer, imunodeprimati, gravide
g) cefalee cu alterarea sau pierderea constientei
h) cefalee declansata de effort, activitate sexuala, manevra Valsalva
Bibliografie
1.Barbanti P, Fabbrini G, Pesare M,et al, Unilateral cranial autonomic symptoms in migraine. Cephalalgia,2002;22;256-259.
2.Benjamin J. Sadock, M.D. Virginia A. Sadock, M.D. Manual de psihiatrie clinica, Ed. Medicala apr.2001;3; 296-300.
3.Dowson A, Dahlof C, Tepper S, Newman L. Prevalence and diagnosis of migraine in a primary care setting.Cephalalgia,2002;22-59.
4.Jensen R. Tension – type headace. Curr Treat Options Neurol , 2001;3;169-180.
5.Lipton RB, Stewart WF, Diamond s.et al. Prev Mig alence and burden of migraine in the USA;data from the American raine Study II.Headache 2001;41;646-657.
6.Weist FC, Ferris TG, Gokhale M,et al.Preparedness of internal medicine and family practice residents for treating common conditions, JAMA 2002;288;2609-2614
