Revista Somatoterapia nr. 32/2008
Functionarea motorie in autism
Partea intai
Autor: dr. Adriana Panaitescu, Spitalul Clinic de Psihiatrie “Socola”
Autismul este o dezordine a neurodezvoltarii caracterizata prin tulburarea relatiilor sociale si a comunicarii, asociata unui grup restrans de interese si activitati. Datorita naturii severe si persistente a acestor tulburari, cercetarile s-au focalizat indeosebi asupra identificarii deficitelor neuropsihologice subiacente, sau deficite primare, care ar putea duce la dezvoltarea simptomelor de autism. Una din ipotezele care retine atentia in prezent este aceea a deficitului functionarii motorii. Referinta la caracteristicile motorii particulare este parte integranta din descrierea autismului in articolul original al lui Kanner ( 1943). Indivizii care manifesta tulburari din spectrul autist, in particular de tipul sindromului Asperger, au fost adesea descrisi ca stangaci, cu un tonus muscular anormal si un mers particular. Multi dintre ei prezinta comportamente motorii stereotipe. In ciuda coerentei acestor observatii, putine lucrari empirice s-au interesat de natura acestor anomalii motrice in cazul autismului si de relatia lor cu deficitele mai caracteristice care se manifesta in domeniul socializarii, al comunicarii si comportamentului.
Damasoi si Maurer au fost primii care au semnalat ca anomaliile motorii observate ar putea fi indicatorii unei disfunctii neurologice subiacente. Ei au descris perturbarile motilitatii, inclusive distoniile, bradikineziile, hiperkineziile, miscarile involuntare, tonusul muscular, mersul si postura anormale, precum si o asimetrie faciala care se aseamana unei paralizii faciala in expresiile emotionale. Ei au avansat idea ca aceste simptome motorii seamana cu cele observate la pacientii atinsi de leziuni de lobi frontali, la nivelul ganglionilor bazali si a talamusului, inclusive a structurilor situate in partea mediana a lobilor frontali si temporali. Studiile ulterioare care au examinat abilitatile motorii au confirmat observatiile celor doi autori privind disfunctia motorie. Aceste studii s-au concentrate asupra functionarii motorii de baza si asupra deficitelor de planificare motorie sau praxiile. Cercetatorii au realizat o paleta larga de metodologii, examene neurologice, neuropsihologice si analiza imitatiilor.
Prima etapa a dezvoltarii motorii in cazul autismului
Mai multe studii de pionierat au descris devianta etapelor motorii la copiii autisti. Printre studiile cele mai impresionante realizate recent, figureaza cele care arata diferentele motorii la copiii autisti pe baza filmelor video familiale realizate in cursul primei etape de dezvoltare a copilului. De exemplu, Adrien si colab. au evaluat inregistrarile video la 12 copii autisti si 12 copii fara tulburari de dezvoltare. Analiza inregistrarilor primului an de viata, a relevat o hipotonie si o lipsa a expresiei faciale in grupul copiilor ulterior diagnosticati cu autism, iar cele facute intre 12 si 24 luni au aratat diferente ale posturii. La fel, Baranek a evidentiat 3 simptome care diferentiaza, intre 9 si 12 luni, copiii autisti de copiii fara tulburari de dezvoltare: saracia atentiei vizuale, explorarea bucala a obiectelor si aversiunea pentru contactul fizic.
In fine, Teitelbaum, Nye, Fryman si Maurer (1998) au examinat inregistrarile video a 17 copii diagnosticati ulterior cu autism. Analizele lor au relevat perturbari motrice la copiii autisti de la 4 la 6 luni. Aceste studii demonstreaza ca anomaliile de miscare sunt prezente foarte timpuriu la copiii autisti si chiar pot precede emergenta simptomelor clasice ale sindromului.
Va urma