ANTRENAMENT AUTOGEN SCHULTZ– CE ESTE
Antrenamentul autogen este o metoda bine fundamentata stiintific, verificata experimental si clinic, care se caracterizeaza prin simplicitate si economicitate in sensul ca se invata usor si dureaza relativ putin. Este considerata o metoda de relaxare stiintifica, ce are la baza o abordare globala, de ansamblu, a personalitatii subiectului, fiind in esenta o tehnica psihoterapeutica.
Istoric antrenament autogen Schultz
Derivata din hipnoza medicala, metoda a fost elaborata in Germania anilor 1920 de catre medicul psihiatru J. H. Schultz. Acesta defineste antrenamentul autogen ca un exercitiu generat (genos) din interiorul eului (autos). In esenta, este o metoda de autodecontractare concentrativa (subiectul isi creaza prin concentrare o stare hipnoida care va declansa decontractarea muschilor.)
Sursa de la care a pornit Schultz a fost hipnoza fractionata a lui Oscar Vogt. In cadrul acestei metode, subiectul era hipnotizat in mod repetat, trezit, interogat cu privire la starea sa si apoi rehipnotizat la un nivel si mai profund. Schultz a inceput sa investigheze valoarea terapeutica a hipnozei si halucinatiile aparute la subiectii normali.
El a observat ca, in stare hipnotica, acestia raportau in mod repetat anumite reactii fiziologice si psihologice, cum ar fi senzatii de greutate si caldura in membre, modificari ale ritmului cardiac si respirator. Autorul a pornit de la premisa ca, de vreme ce aceste reactii apareau mereu in mod spontan in stare de hipnoza, putea fi indusa invers o stare hipnoida prin concentrarea asupra reactiilor psihofiziologice respective.
Exercitii metoda relaxare Schultz
Exercitiile standard incluse in antrenamentul autogen Schultz au fost elaborate special pentru a verifica aceasta ipoteza . Schultz a observat, de asemenea, ca o atitudine relaxata si pasiva din partea subiectului este mai utila pentru inducerea unei stari hipnotice prin intermediul exercitiilor standard si a denumit aceasta stare a subiectului – stare autogena (autogenerata). Pe baza studiului halucinatiilor la subiectii normali, el a dezvoltat o serie de exercitii mentale care constituie baza antrenamentului autogen avansat (ciclul II). Scopul antrenamentului autogen – asa cum a fost conceput de autorul sau, cat si de cei care l-au preluat si dezvoltat mai tarziu – consta in obtinerea de catre subiecti a unor reactii psihice si psihologice adecvate, inlaturarea reactiilor si comportamentelor neadecvate si realizarea pe aceasta cale a unei eficiente personale si sociale crescute.
Aplicatii antrenament autogen Schultz
Schultz (1967) arata ca antrenamentul autogen ajuta subiectul sa obtina o serie de avantaje, cum ar fi :
-
- odihna si recuperare dupa efort,
- autorelaxare, autoreglarea functiilor autonome,
- profilaxia activa a tulburarilor neurovegetative,
- reducerea durerii si anxietatii
- tratarea tulburarilor de somn de intensitate medie,
- intarirea eului prin formele sugestive speciale,
- perfectionarea in tehnica introspectiei, cu efecte favorabile asupra dezvoltarii spiritului autocritic si cresterea autocontrolului voluntar.
Efecte antrenament autogen Schultz
Efectele acestui tip de antrenament pot fi observate din primele zile de practica . Aceste efecte sunt relaxare mai buna, reducerea anxietatii, somn mai bun, capacitate de concentrare si memorie mai buna. Avantajele antrenamentului autogen Schultz sunt bine cunoscute in psihoterapia unor nevroze si afectiuni psihosomatice. Relaxarea Schultz poate fi folosit cu succes ca adjuvant in tratamentul oricarei afectiuni somatice. Metoda Schultz contribuie la reducerea durerii si intarirea increderii in sine. Trebuie mentionat insa faptul ca antrenamentul autogen sustine, dar nu inlocuieste tratamentul corespunzator bolii respective.
Metoda Schultz a inceput sa fie utilizata in medicina preventiva pentru cresterea rezistentei la frustrare si la stres. Este utila si in pregatirea psihologica a sportivilor de performanta si a cosmonautilor.
Psihoterapia Schultz
Metoda de relaxare Schultz se aplica in clinica Psihosucces
Revista Somatoterapia Nr. 10/2007







