Revista Somatoterapia Nr. 09/2007
Factorii psihologici ai functiei parentale- partea a II a-
Autor: psiholog, master Analiza Jung-iana MIHAELA NECULA
Exista 2 grupe de mame pe care le intalnim in situatiile cele mai serioase de neglijare (Polansky) : mame apatice si inutile si mame conduse de impuls. Unele mame pot avea trasaturi din ambele moduri de comportament si chiar pot sa aiba oscilatii de la un moment la altul, intre cele doua moduri.
i. Starea mamelor ‘‘inutile apatice ’’ poate fi vazuta ca o depresie, doar ca lipsesc
durerile pe care depresiile le aduc. Privatiunile la care au fost supuse in primul an de viata, le-a dus la furie, depresie si anxietate, care le impinge dincolo de limitele constiintei. Privatiunea a fost lasata ca o probleme nerezolvata si nerezolvabila, poate. Pentru a evita sentimente dureroase de depresie si anxietate ele au devenit lipsite de sentimente, senzatii si necorespunzatoare emotional, dezvoltand un zid de apatie. Le lipsesc relatiile apropiate. Rareori s-au angajat in relatii personale cu cineva, nefiind capabile sa coabiteze cu cineva sau sa ingrijeasca un copil, sa dezvolte alt tip de relatii decat cele bazate pe propriile nevoi. Dependenta lor este mare si pot pretinde un mod pasiv de viata. Cu pasivitatea lor se afla adesea in situatii in care problemele psiho-sociale trebuie rezolvate de altii. Tot aceasta pasivitate le face sa fie exploatate. Ele reprezinta un adapost pentru indivizii fara locuinta stabila si cu o situatie de viata dezordonata.
Mamele de acest tip cu greu reactioneaza la copii. Ele par a avea dificultati in a percepe semnalele si nevoile copilului. Nu par in stare sa se angajeze emotional, decat sporadic. Atasamentul copiilor fata de ele va fi slab. Lipsa de abilitate privind reusita unor activitati cu un anumit scop si siguranta infrangerii, le impiedica in dezvoltarea de aptitudini de parinte. De asemenea, abilitatea lor de a se exprima verbal este limitata, astfel limitand capacitatea de a rezolva problemele.
ii. Mamele conduse de impuls sunt, in primul rand, chinuite de neliniste, agitatie,
incomoditate si pot avea o caracteristica agresiva si persistenta. Lipsa controlului si a abilitatii de a vedea relatia dintre actiune si urmarile actiunii, duc continuu spre situatii nerezolvate, in care sunt puse in functiune fuga si proiectarea.
Aceste mame se plaseaza continuu in situatii noi de viata, ele sperand ca aceasta situatie va dura. Intalnim uneori astfel de mame conduse de impuls, cu perioade haotice, de scurta durata si cu perioade mai stabile, uneori. Cand sunt la capatul puterii, viseaza la fericire. Fericirea inseamna adesea un barbat stabil si toate conditiile practice pentru ca si copilul sa locuiasca impreuna cu ele. Adesea sunt capabile sa-l investeasca pe asistentul social, care se ocupa de ele, cu o experienta pe care el nu o are, deoarece li se pare ca acesta este singurul care le ajuta. Acest lucru nu este neaparat o manipulare constienta.
Mamele de acest tip sunt capabile sa tolereze o organizare a grijilor vietii zilnice fara a deveni dificile si nelinistite. Sunt impinse mai departe de impulsuri, in directia alcoolului, noi relatii si chiar spre criminalitate. Ele pot stabili relatii dar la un nivel foarte superficial si unilateral. Aceasta va influenta relatia fata de copil. Mamele se asteapta ca si copilul sa-si satisfaca singur nevoile de ingrijire si dependenta.
Mamele conduse de impuls au emotii intense dar de scurta durata. Acest lucru afecteaza viata copilului. Copilul simte ca mama se preocupa de el, pentru un moment, adesea intens apoi, in urmatorul moment, este abandonat in grija altora sau a nimanui. Copilul simte ca mama ii face promisiuni pe care nu le indeplineste si, adesea, el dezvolta un atasament plin de anxietate si ambivalent fata de ea.
1. Probleme emotionale
Dimensiunea problemelor emotionale cuprinde un numar de simptome diferite ca grad si perioade de manifestare. Este vorba de anxietate si/sau stari depresive, stari coercitive, necontrolabile, agresiune, comportament suicidal si/sau trasaturi paranoice. Problemele emotionale includ, de asemenea, sindromul stresului post traumatic (SSPT), revenirea unei traume traite inainte de cosmar, delir, nesomn, depresie, teama, vinovatie si neincredere.
Problemele emotionale pot fi : situationale, emotionale moderate sau emotionale serioase si cele foarte serioase. Problemele emotionale situationale au fost identificate atunci cand iesirile emotionale se manifesta in crize si in perioade de vulnerabilitate. Problemele emotionale moderate au fost identificate atunci cand aceste probleme disturba functionarea doar pana la un anumit grad. Problemele emotionale serioase au aparut atunci cand problemele emotionale nu impiedica ci extind perturbarea functionarii parentale, in majoritatea rolurilor lor. Problemele emotionale foarte serioase apar atunci cand problemele emotionale mentionate le fac pe mame incapabile sa functioneze ca in majoritatea rolurilor pe care le au in societate.
Simptomele variaza de la o mama la alta. Pot varia de la un moment la altul si pot fi mai mult sau mai putin dependente de situatia sociala a mamei. Copiii reprezinta adesea o solicitare coplesitoare pentru aceste mame. Ele pot reactiona fata de copii cu iesiri puternic agresive dupa ce s-au abtinut mult timp. Experienta lor nefiind prea buna, nedescurcandu-se cu copiii, par a cere ajutor cand ajung in faza in care copiii sunt mai dificili. Isi pot motiva propria lor stare depresiva ca fiind cauzata de comportamentul problematic al copilului.
Relatiile lor cu alte persoane sunt caracterizate de distanta emotionala, uneori pana la gradul la care se izoleaza ele insele. Aceasta contribuie la cresterea riscului pentru copil, pentru ca mama nu are o retea la care sa faca apel.
Sentimentul propriei ei valori este scazut iar sentimentele de vinovatie sunt puternice. Mamele au tendinta sa se plaseze in situatii umilitoare si degradante, de exemplu, in relatii de autodistrugere cu barbati, care le exploateaza si in care ele nu prea reusesc sa protejeze copilul de experientele traumatice. Acesti copii invata unul din cele doua roluri : fie rolul celui care abuzeaza, fie rolul de victima.
2. Psihoza
Unele mame, care isi expun copiii abuzului fizic, sufera de o boala psihica. Aceasta include totul, de la stari trecatoare de confuzii, de la depresii psihotice, boli maniaco-depresive, pana la stari paranoice de lunga durata. Multe dintre aceste mame se insanatosesc, insa altele dau nastere unui copil caruia nu sunt in stare sa-i acorde o ingrijire adecvata.
Exista 3 factori care decid intr-o mare masura in ce fel mamele se vor relationa la copil si nevoile sale: starea mamei care afecteaza perceptia ei asupra copilului; perceperea realitatii pe care mama o are si o comunica copilului; gradul de predictabilitate care caracterizeaza compotamentul mamei.
Psihozele pot fi ‘‘implicate’’, in care copilul este impins in sistemul psihotic al mamei si psihoze ‘‘neimplicate’’, in care mama cu boli psihice seriose nu este disponibila pentru copil.
Mamele cu stari paranoice si schizofrenice au mari dificultati in perceperea copilului si a nevoilor sale. Copilul pare a fi perceput in afara nevoilor mamei, nevoi pe care aceasta le proiecteaza la copil. Mama realizeaza ca, de fapt, copilului ii este foame cand ei insasi ii este foame. Exista si mame care nu sunt psihopate dar care evolueaza in, sau in afara starii de psihoza. Ele pot avea unul sau mai multe episoade de psihoza, sau starea lor poate fi cronica cu variatii.
Boala psihica poate fi stimulata sau cel putin pusa in legatura cu nasterea. Se pot intalni 3 stari diferite: psihoza dupa nastere, depresia dupa nastere si ‘‘melancolia post natala’’.
3. Retardul mintal
Mamele retardate mintal sunt concrete si rigide in modul lor de gandire. Este greu pentru ele sa se gandeasca la mai multe lucruri in acelasi timp si sa vada legatura dintre diferiti factori. Spre exemplu, semnele febrile de febra ar putea sa nu fie observate sau daca sunt observate nu se ajunge la gandul necesitatii tratamentului. Abilitatea lor limitata de a citi retetele si de a intelege sfaturi medicale, poate face dificil pentru ele sa prepare laptele si sa acorde tratament medical copilului bolnav.
Aceste mame au adesea probleme in legatura cu timpul, atat a urmari, citi ceasul cat si a intelege orele, zilele, saptamanile. De aici vin urmarile in modul in care ele se descurca in obligatiile de baza, zilnice.
Intelegerea numerelor este limitata la a citi numere si la a numara banii. Posibilitatea de a planifica problemele economice este foarte limitata. Acesti factori pot avea urmari in modul in care se descurca in ingrijirea copilului.
Multe dintre aceste mame invata functii simple parentale, practice, cum ar fi imbracatul, hranitul si adesea pot fi calde si pline de afectiune in contact cu copilul. Cu toate acestea, le lipseste abilitatea de a intelege schimbarile copilului si inca mai putin, nevoile evidente. Sunt rareori capabile sa-si adapteze ingrijirile in functie de dezvoltarea copilului. In aceste situatii, legaturile sociale ale mamei pot avea o importanta decisiva.
